Modern Mother

| reset, reshape, repurpose yourself |

Posts by Dana

Dana

Learning parenting on the job

Dap da

Alearga

Încet, unde te grăbești?

Unul dintre cele mai frecvente îndemnuri pe care i le spun fetiței mele este: încet, ai grijă! Poate că este cel mai bun sfat pe care aș putea să mi-l dau mie, ca mamă. Nu te grăbi, copiii au nevoie de timp să crească, au nevoie să le dăm noi, părinții, acest timp. Să nu îi grăbim când ieșim afară. Uneori, când mergem în parc, avem tendința să îi alergăm… continuarea
mama si fata

Sunt atât de mult lipită de copilul meu

Una dintre regulile la care țin foarte mult este să îi dedic fetiței mele cât mai mult din timpul de după serviciu și din weekend. Mi-am stabilit prioritățile și acum, cât e mică, consider că nevoile ei sunt mai importante decât nevoile mele. Astfel că are întâietate în ce fac. Dorm cu ea și nu cu soțul meu. Vorbesc la telefon când ea doarme. Stau pe Facebook noaptea sau în… continuarea
jocul copiilor

Nu deranja! Creierul se dezvoltă!

Acest articol este preluat de pe site-ul www.nature-play.co.uk și este reprodus cu permisiunea autoarei, Clare Caro. Nimeni nu poate învăța în locul altei persoane, este imposibil. Pentru că joaca înseamnă învățare și dezvoltare pentru persoana care se joacă, experiența este una foarte personală. Un copil care se joacă are nevoie de multă concentrare și atenție - fie că este vorba despre explorarea unui obiect, repetarea unei activități… continuarea
tratament homeopat

Câteva idei de bază despre homeopatie

Când fata mea avea vreo 8-9 luni, ne-am luptat cu o iritație în zona scutecului, destul de mult. Am încercat tratamente de la vreo 3 pediatri și nimic nu funcționa. Am mers la un homepat și, sincer, după consultația respectivă am plecat destul de circumspectă și nici nu am încercat tratamentul prescris. Probabil pentru că cel mai mult m-a deranjat că mi-a recomandat să nu îi dau lapte seara, când pentru… continuarea
puky fara pedale

Prima bicicletă fără pedale

Când fetița noastră avea un an și jumătate, a început să devină foarte interesată de biciclete, triciclete și trotinete. Cum ajungeam în parc, ar fi vrut să le încerce pe toate care erau parcate prin zonă. Ne-am gândit atunci să îi luăm o bicicletă fără pedale, în ideea că e prea mică să pedaleze la tricicletă sau să-și mențină echilibrul mergând pe trotinetă. Cum prin parc am văzut mulți copii… continuarea
joaca

Lucruri pe care nu credeam că le voi retrăi

Mi-a rămas în minte, încă de dinainte de a fi mamă, o serie de caricaturi care comparau viața cu copil în primul an și viața de dinainte în care, într-una dintre imagini, se arăta că atunci când nu ai copii citești cărți inteligente, iar după ce ai, citești cărți de baie cu poze cu rățuște. În cei aproape doi ani de când sunt mamă nu prea am mai citit beletristică (… continuarea
mama la 37 de ani

Cum e să fii mamă la 37 de ani

Când am rămas însărcinată, nu prea mă mai gândeam că o să am un copil. Eram consolată, deși de multe ori îmi spuneam: ce ironică e viața asta cu noi! Simțeam că aș fi o mamă iubitoare, o mamă bună, iar că soțul meu ar fi un tată minunat. Doar că nu avem pentru cine. Îmi amintesc și acum când soțul meu mi-a făcut câteva desene în joacă, pe o… continuarea
palladium ghete

Încălțăminte de mamă. Palladium.

Pentru că sunt, de felul meu, foarte practică și nu îmi plac formalitățile, prefer să mă îmbrac sport. Acum, că sunt și mamă, cu atât mai mult. Nu pot ieși în parc în fustă scurtă și pe tocuri, pentru că nu am cum să pășesc prin nisip sau să alerg de mână cu fetița mea sau să mă cațăr și să mă târăsc cu ea, inclusiv să ne dăm în… continuarea
costum de baie

Proba de curaj. În costum de baie după sarcină.

Mă uit în oglindă: nu, nu mai sunt aceeași, deși lumea îmi spune că nu m-am schimbat și că par relaxată. Dar orele nedormite din cauza agitației interioare continue, avalanșa de întrebări care se rostogolește în creier (să fac așa, am făcut bine, ce să mai fac să fie și mai bine, ce să, cum să...) și ideea că sunt iremediabil altfel mă fac să fiu mai puțin senină... ba… continuarea
fetita alearga

Am un copil adolescent de 2 ani, independent

Când mă trezesc dimineața îi văd ochișorii ei verzi si frumoși, care uneori mă privesc curioși, alteori îmi zâmbesc. De câteva zile însă, se întâmplă să se uite distant sau chiar sfidător la mine. O privire dezinteresată, însoțită de un nu scurt și ferm și un funduleț întors în fața mea. Gata, am început prima etapă a adolescenței. E cam greu și te cam lovește când copilul tău realizează că… continuarea