”Desenez”. ”Desenez”. ”Desenez”. De nenumărate ori acesta este răspunsul pe care îl aud când o întreb pe Iris a noastră ce face. Desenul e parte din viața ei, așa cum e uitatul la filme pe youtube, mâncatul, jucatul. Poate pentru că eu nu am știut niciodată să desenez și pentru că tare mi-ar plăcea să mă pricep mai bine, am încurajat-o mereu să deseneze. Mai mult, să deseneze cum simte… continuarea
De când am născut, am înțeles un lucru: nu pot să stau cu copilul meu și să fac și treabă în același timp. Mai ales că fata noastră nu a fost niciodată stilul să stea în Manduca în timp ce spălam vase. Nici nu a stat de prea multe ori singurică într-un colț la joacă. Noi am fost universul ei apropiat și, chiar și acum, când are vreo activitate singură,… continuarea
Unul dintre defectele pe care nu am reușit să mi-l gestionez ani de zile a fost că mă enervez repede. Mă enervez repede, tare și îmi trece imediat. Iar apoi, desigur, îmi pare rău.
“Ai nervi la vârsta asta?”, “Dacă acum ai nervi, ce o să faci când o să fii mare?” - am auzit în copilăria mea. Uite-așa mi s-a creat cadrul perfect să simt că am un defect… continuarea