Modern Mother

| mothering, feeling good & more |

Dieta mea in timpul alaptarii

Ce mănânci și ce nu mănânci când alăptezi?


Exista două teorii mari:

1. Ai voie să mănânci orice, încă de când ai născut. Legume, fructe crude, lactate – trebuie doar să urmărești reacția copilului și să eviți alimentele care îi provoacă dureri de burtică. O variație la această teorie spune că totuși ar fi bine să eviți alimente ca fasolea, lintea, varza – despre care e clar ca balonează și produc gaze.

 

2. Mănâncă doar alimente ușoare, care să fie bine tolerate de bebeluș, cum ar fi: carne, legume fierte (morcov), supe, fructe la cuptor (măr, pară), banană, ouă, paste, cereale. Nu sunt bune alimentele care balonează, cele acide (ex. portocale, lămâi, roșii), în prima fază, imediat după naștere, inclusiv lactatele. Și aici există o variație – să eviți alimentele cu risc alergen (lactate cu lactoză, cereale cu gluten).

 

Am vazut și persoane care abordează in extenso aceste restricții menționate pentru mamele care alăpteaza, spunând că e imposibil să nu mănânce fructe și legume un an de zile și chiar mai mult. Dar cred că e o interpretare eronată, este vorba doar despre primele luni, până la diversificare, respectiv până când sistemul digestiv al copilului se maturizează.

Așadar, ca să stabilesc mai clar limitele subiectului, cred că mai corect ar fi: Ce mănânci și ce nu mănânci imediat după naștere, când alăptezi?

Cum am procedat eu:

Am pus în balanță ambele teorii și am ales ce s-a pliat pe stilul meu: dieta cu restricții, însă am ținut cont de alimentele cu risc alergen ridicat, cum ar fi unt de arahide, căpșuni, soia. Nu am vrut să merg pe principiul “testează reacția copilului”, pentru că m-am gândit că fetița mea este prea mică să îi provoc dureri inutile, mai ales în primele ei zile / săptămâni de viață. De ce i-aș provoca o durere de burtică, dacă aș putea să nu o fac? Pentru orice bebeluș adaptarea la lumea externă este grea, de ce aș vrea să aleg o portocală, care vine la pachet cu o potențială durere și cu gaze, în loc de un măr copt? Nu mi s-a părut greu să manânc un număr limitat de alimente și cred că se poate structura un regim alimentar echilibrat și în aceste condiții.

Cred că spre 3 luni a fost o perioada in care fetita mea incepuse sa fie balonata si sa se chinuie cu eliminarea gazelor. Stiam ca nu are cum sa fie de la mancare. Tratamentele functionau si nu prea – luate pe incercate, pentru ca asta e solutia, am trecut prin espumisan, bonisan, apa de marar, colief, protectis. Nu prea pareau sa aiba efect. Atunci am luat la rascolit internetul, am facut legaturile si am realizat ca aveam o problema de hiperlactatie. Ca urmare, fetita era nevoita sa proceseze o mare cantitate de lactoza, venita din laptele de la inceputul fiecarui supt, care e mai putin gras si care, la mine, era din abundenta.

Am aplicat solutiile tehnice pentru sani – am scris despre supralactatie si cum se rezolva problema. In paralel, am facut un fine tunning la dieta si am taiat lactatele cu lactoza. Exista o gama de astfel de produse destul de generoasa, la Carrefour, astfel ca am avut in dieta si lapte, si branza de vaci, smantana sau unt. In cateva zile eram si eu ok cu sanii, lactatia se mai reglase, si parca si gazele ei se diminuasera. Am continuat o perioada sa ii dau espumisan si protectis – combinatia care, pentru ea, s-a dovedit a fi cea mai eficienta. Treptat, am redus cantitatile si am renuntat la ele, am reintrodus lactatele cu lactoza in dieta mea si, per ansamblu, am trecut destul de usor peste perioada mai dificila.

Daca ar fi sa o iau de la capat, as proceda la fel. Chiar nu mi s-a parut ca ma chinui cu dieta si m-am simtit si eu confortabil ca am redus factorii de risc pentru aparitia duerilor de burtica si a gazelor (ezit sa le spun colici, pentru ca nu (numai) asta inseamna colici). Am scris parerea mea despre colici. Eu, în general, am un stil “on the safe side” si cred ca abordarea asta mi s-a potrivit cel mai bine.

Photo By: anankkml at FreeDigitalPhotos.net

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.