Când nu am mai depins sufletește de părinți, am devenit eu.
Unul dintre cele mai destabilizatoare momente ale persoanei mele a fost când am realizat că nu văd lumea cum o văd părinții mei. Am norocul să am niște părinți preocupați de ce se întâmplă în jurul lor, care și acum, profesori ieșiti la pensie, la aproape 70 de ani, studiază, învață, citesc, sunt foarte activi intelectual și fizic.
Pentru că încă de când eram mică am trăit cu impresia, confirmată prea… continuarea
