Modern Mother

| reshape, redesign, repurpose yourself |

Nu mi-a plăcut la Grădina Zoologică

Am mai fost la Grădina Zoologică de câteva ori în cei 20 de ani de când sunt în București. Nu m-a impresionat deloc și cred că mi-am și propus să nu mai merg niciodată. Dar nu aveam copii.

Săptămâna trecută mi-a venit ideea să profităm de zilele astea mai calde și să mergem (eu cu fata) la Grădina Zoologică din Băneasa, să vadă și în realitate o parte dintre animalele despre care tot vorbim și pe care le-a văzut doar în desene, în cărți și în filmulețe pe youtube. Știam că nu e cine știe ce, dar am zis să nu fiu cârcotașă și să nu privesc cu mintea mea de adult, poate pentru ea nu contează lucrurile pe care eu le critic.

Încă de la intrare ei i s-a părut mai interesant că erau tot felul de conaționali care aveau la vânzare baloane și alte jucării kitchoase. Eu am punctat pozitiv că e bancomat chiar lângă casă. Scriu asta pentru cei care sună la numărul de pe site să afle dacă se poate plăti și cu card și nu răspunde nimeni, așa cum am pățit eu. Biletul este 13 lei pentru adult și 6,5 lei pentru copiii peste 2 ani. Am intrat și ne-au atras imediat pelicanii, poziționați fix lângă intrare, numeroși și gălăgioși. Promitea să fie destul de interesant.

Însă pe la felinele mari ne-am dezumflat, pentru că nu erau prin zonă, lucru care avea să se tot repete. Multe spații în care erau animale interesante – leul, ursul, lupul – erau goale la exterior, probabil că locatarii moțăiau ascunși. Acum, având în vedere spațiul tern în care trăiesc, probabil că nici eu nu m-aș da jos din pat cu zilele, de depresie. În plus, lipsesc de la Grădina noastră elefantul și girafa, două dintre animalele foarte îndrăgite de copii.

Grădina Zoologică de la noi nu stă prea bine la capitolul spațiu și nici la scoaterea în evidență a exemplarelor pe care le deține. Cuștile sunt îngrămădite, uneori animalele sunt printr-un colț de abia le zărești, iar pentru un copil de doi ani care nu are ochiul format să zărească la distanță e ca și cum nu ar fi nimic acolo. Trebuia să fugim cu privirea după ele continuu să ne dăm seama pe unde sunt, să le privim printr-o porțiune de gard mai accesibilă. În fața gardului de sârmă mai e o zonă de protecție, astfel că sunt extrem de greu de reperat și par foarte departe. Mai toate animalele – cu excepția lemurilor și suricatelor – păreau lipsite de viață, letargice și îngrozitor de triste. După vreo câteva alei fata mea a început să se plictisească și deja voia afară să își cumpere jucărie. O înțelegeam perfect, eu însămi simțeam nevoia de ceva mai interesant. S-a mai activat la pești, pentru că erau colorați și în mișcare. Iar cu adevărat i s-a părut interesant locul amenajat pentru servirea mesei – unde erau niște mese cu banchete din lemn, gen popas turistic. Desigur, era gol, fiind noiembrie, și a putut alerga în voie, însă era și plin de pânze de păianjen.

Spațiul este curat, din loc în loc sunt bănci, din difuzoare se aude muzică ambientală. Este decent, nimic impresionant sau spectaculos. Dar nu poți să îți cumperi nimic după ce treci de poarta de intrare – nici măcar o apă (nici la intrare nu există un spațiu de vânzare cu produse alimentare). Toaletele sunt de-astea individuale, cum sunt în parcuri, ceea ce mi se pare îngrozitor, având în vedere că este o zonă unde vin mulți copii. Nu primești nicio hartă a locației, dar este o hartă mare la intrare și sunt săgeți indicatoare, însă cred că există potențial să fie marcată mai bine zona. Este clar că nu a stat nicio minte cu ceva simț de afaceri să gândească ce ar putea face să maximizeze potențialul, destul de limitat, ce e drept, al Grădinii Zoologice.

Mi-a rămas pe retină un spațiu anost, lipsit de culoare și de viață, cu animale triste și parcă blocate în existență. Mă pregătisem să stăm mult, în ideea că vom zăbovi la fiecare animal, îl vom analiza, ce face, cum este. În final am umblat cam o oră și am plecat spre casă, eu – dezamăgită, fata mea – fără nicio urmă de entuziasm. Nu ne vom întoarce curând.

Cel mai probabil, când vom pleca din țară toți trei, vom merge într-un oraș unde să putem vizita și o grădină zoologică așa cum merită orice copil să vadă, cu animale cu mai multă viață în ele, care trăiesc în spații corespunzătoare și care sunt puse în valoare. Un loc unde turiștii de toate vârstele să adune amintiri frumoase.

leul zoo bucuresti

Leul pe care nu l-am văzut.

Photo By: flickr.com - Gaspar Serrano / Gradina Zoologică București

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.