Modern Mother

| mothering, feeling good & more |

Copiii învață prin repetarea unor scheme de joc

Fetița mea, deși a trecut de ceva timp de perioada bebelușiei, încă aruncă lucrurile pe jos. Vede mai mult de două obiecte adunate la loc? Oau, ce tare, ia să le arunc! Nu i-am interzis niciodată să arunce lucrurile, nici când era mică – mică, dar nici acum, mai mare, cu excepția că acum îi explic că unele se pot strica. Și, normal, nu are voie să arunce lucruri din sticlă.

La început am crezut că o să treacă faza asta cu aruncatul pe măsură ce o să crească. Cred că acum vreo 4 luni, într-o zi, în parc, am văzut un băiețel de vreo 3 ani care își arunca, în mod repetat, mașinuțele și era foarte preocupat de activitatea asta. Și mi-am dat seama că aruncatul lucrurilor va mai face parte din obiceiurile ei, pentru o perioadă.

Pe parcurs mi-am dat seama că și băgatul diverselor lucruri în gură nu va trece așa ușor – nu o mai face așa des, dar o face. Acum, pe bune, eu în clasele primare mâncam lipici solid și radieră parfumată, deci ce pretenții să am de la un copil de doi ani ? 🙂

Am mai învățat să am răbdare să jucăm a nu știu câta oară același joc, în care ne prefacem că mergem cu metroul și chiar reușesc să mă și amuz de fiecare dată. Este clar că nu am de ce să o opresc și să îi sugerez să mai încercăm și altceva. Inevitabil, ne vom întoarce mai târziu la același joc.

Pentru copii, lucurile repetitive sunt ocazii de a învăța. Sunt câteva tipare de joc la copii pe care, dacă ne uităm în jur, am putea să le izolăm și să le clasificăm. Dar au făcut-o (normal 🙂 ) alții înainte. Au găsit 8 scheme, așa cum sunt numite. E important să le știm, să le identificăm atunci când apar și să le încurajăm. Iar cu ceva creativitate, am putea gândi chiar câteva jocuri pe aceste tipare, știind că sunt pe placul copiilor noștri și utile pentru procesul lor cognitiv.

Schemele de joc sunt benefice pentru că îl ajută pe copil să descopere și să înțeleagă lumea prin joc și explorare, construind un înțeles pentru acțiunile lor.

Cele 8 scheme de joc:

 

orientareOrientare

Nevoia de a sta cu capul în jos, de a vedea lumea din diverse perspective. Ce face fata mea? Stă în cap și se uită printre picioare, se așază cu capul pe masă, se întinde pe jos pe unde apucă, își pune multe perne și se întinde pe ele în diverse poziții. Poate cea mai greu de acceptat pentru prăinte este cea cu întinsul pe jos, dar noi nu i-am interzis niciodată asta, așa că stă în casă, pe gresie, în parc, pe alei, în iarbă, ba uneori se mai întinde și la magazin (avem noroc că la Mega unde mergem noi de obicei nu e aglomerat).

 

Aranjare

aranjare

Nevoia de a aranja lucrurile într-o anumită ordine. Eu nu sunt o persoană foarte ordonată cu lucrurile și, dacă mă întrece cineva la acest aspect, este soțul meu. Pobabil că din punctul ăsta de vedere nu suntem cei mai buni role models pentru copilul nostru, dar asta e o altă discuție.  Cu toate acestea, fata noastră are momente, încă de când era mai mică, în care își aranjează lucrurile unul lângă altul la milimetru. Sau se duce la raftul de sub televizor, care e la nivelul ei, și aranjează sticluțele cu picături, biberonul, termosul – ce mai găsește. Chiar mă întrebam de unde o fi învățat chestia asta, pentru că în niciun caz nu a văzut la noi, dar se pare ca s-a născut cu nevoia de a aranja lucrurile.

 

Traiectorie

Nevoia de a arunca, în sus, în jos, în față, și alte lucruri care au de-a face cu urmărirea traiectoriei. Tot din această categorie face parte și nevoia de a se cățăra și de a sări (traiectoria propriului corp), urmărirea apei care curge la chiuvetă (cum poți întrerupe traiectoria punând mâna). Aici avem nenumărate exemple, de la cățăratul pe orice e cu un milimetru mai sus decât nivelul solului până la aruncatul lucrurilor în toate părțile. Iar joaca la chiuvetă e unda dintre activitățile ei preferate. Nu mai spun că avem atâtea mingi în casă, de toate mărimile și culorile, încât le-am pierdut de mult evidența.

 

Rotație

Nevoia de a studia, interacționa cu lucruri care se rotesc, care se învârt, în general fascinația pentru ce e circular. Desigur că are o fascinație pentru învârtitorile de toate tipurile de la locul de joacă, pentru trenulețul care merge pe șina circulară, pentru mingile pe care le poți roti, pentru titirez. Nu mai spun de interesul pentru roți, care s-a manifestat de când era mică (de-aia este Wheels on the bus atât de popular :)) și de învârtitul în carusel.

 

cuprindereCuprindere

Nevoia de a îngrădi și de a cuprinde lucruri, de exemplu de a pune toate lucrurile într-un anumit loc. Fetița noastră este încântată să își pună diverse lucruri într-o găletușă și să le transporte prin casă, să își pună toate instrumentele în trusa ei de medic, să își ducă prin casă câte o punguță de cadouri care îi place, cu te miri ce în ea. Îmi aduc aminte că acum vreun an a stat vreo jumătate de oră scoțînd și punând la loc diverse dintr-o cutiuță de bijuterii (era buretele, hârtia de garanție și bijuteria în sine).

 

invelireÎnvelire

Nevoia de învelire a propriului corp sau ambalarea (deși e cam pretențios spus) unor obiecte. Fetei noastre nu îi place să doarmă învelită, dar îi place la nebunie când decide să se învelească singură cu cearșaful. Acum, gândindu-mă, nu cred că am ajuns încă la faza exploratorie când învelește alte lucruri (de exemplu lucruri mici în hârtie), pentru că nici nu are încă abilitățile necesare, dar e clar că va apărea și activitatea asta curând.

 

transportareTransportare

Nevoia de a transporta diverse lucruri dintr-o parte în alta. Desigur, micuța noastră, după ce își strânge trusa de medic, se plimbă prin toată casa cu ea. De asemenea, plimbă căruciorul de păpuși. Iar la Mega vrea să aibă coșul ei cu roți (în care și pune diverse cumpărături mici). Când era mai mică și abia începuse să meargă, târâia un scaun prin toată casa, până nu mai putea respira de oboseală. Iar acum insistă să îi ducă singură bicicleta fără pedale sau trotineta, deși mi se strânge inima când o văd cum le cară cu greu.

 

Conectare conectare

Nevoia de a uni, de a îmbina lucruri, dar și invers, nevoia de a le desface în bucățele. Citisem undeva că în primă fază copii învață să pună două – trei obiecte unul peste altul dacă mai întâi le dărâmă. Cuburile mai, cuburile mai mici, piesele de lego sunt parte din activitățile zilnice ale copilului meu. Și, inevitabil, după ce își face un turn din piese, o mare plăcere este să dea cu mâna peste el, să îl dărâme. Nevoia de conectare s-a manifestat în mod evident în primul rând prin a desface, a distruge, acum are răbdare să și construiască. Și dacă îi construiesc eu un turn, vine și primul gând este să mi-l dărâme. Și știu că nu o face din răutate, ci din nevoia de a-l vedea desfăcându-se și căzând bucăți.

Schemele de joc sunt esentiale pentru dezvoltarea copiilor. Unii dintre ei pot fi mai preocupati de anumite scheme, alții – de altele. Nu sunt toți copiii la fel. Așa cum spuneam, e important să cunoaștem aceste tipare de comportament, să le identificăm și să le încurajăm și să nu ne simțim frustrați de un comportament repetitiv sau de o obsesie parcă interminabilă pentru o anumită acțiune. Copiii noștri învață.

Sunt multe articole pe tema asta, las și câteva linkuri:

http://www.nature-play.co.uk/blog/schemas-in-childrens-play

http://www.flyingstart.uk.com/wp-content/uploads/2014/08/Schema.pdf

https://www.islington.gov.uk//~/media/sharepoint-lists/public-records/educationandskills/information/adviceandinformation/20122013/20121003tipsforparentsschemaswithphotos

http://www.rainbow-nursery.info/wp-content/uploads/2015/06/schemas.pdf

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.