Nu mai aștepta fericirea. Nu vine de nicăieri.
Când fata mea avea 3 ani, am simțit că încep să am mai mult timp pentru mine.
Vedeam o ieșire din zona amețitoare în care intrasem după naștere și parcă în sfârșit gândeam mai limpede. Dar mi-au mai trebuit, ulterior, alți 3 ani să înțeleg cum să mă echilibrez în mod constant și cum să privesc lumea cu detașare, depășind perspectiva de victimă a contextului. Cu siguranță aș fi putut să îmi… continuarea