Modern Mother

| reset, reshape, repurpose yourself |

Cum am tăiat frumusețe de păr

Mi-am dorit cu disperare păr lung cât am fost copil. Mama ne tot amâna, pe mine și pe sora mea – poate în clasa a cincea, când veți fi mari și tot așa. Până la urmă, nu mi-am lăsat părul să crească mai lung de umeri niciodată. Mai tot timpul l-am avut tuns foarte – foarte scurt. Missed opportunity.

Pe fata mea m-am încăpățânat să o lăs să aleagă ce se întâmplă cu părul ei. În cei 5 ani ai ei nu a vrut nicicum să se tundă, fascinată de părul lui Rapunzel. O singură dată am convins-o, cu greu, să tăiem puțin din vârfuri. I-am admirat mereu părul blond – șaten, des, căzând în bucle. Bine, să fiu sinceră, asta era priveliștea de după ce făcea baie. În rest, era frecvent o adunătură de câlți, de mă treceau toate căldurile când trebuia să o pieptăn.

Într-o zi caldă de vară, cu părul transpirat și încâlcit, a plâns de nervi continuu în timpul pieptănatului. I-am zis că părul nu ar trebui să fie un chin, ci un motiv de bucurie. Scurt pe doi, mi-a replicat că se tunde. Mi-a stat inima în loc. Nu mă așteptasem să aud asta. Ea mai spusese anterior că vrea să se tundă până la baza gâtului, dar când va avea 9 ani, ceea ce se traducea “cândva, când voi fi foarte mare”. Am mai tatonat, să fiu sigură că sigur vrea să se tundă, dar chiar era foarte hotărâtă. ”- Poate vrea o dimensiune intermediară, nu chiar atât de scurt, deodată?” ”-Nu.” Am zis ok, am sunat-o pe prietena mea care mă tunde să îi spun că are o clientă nouă și să stabilim ziua și a rămas stabilit peste trei zile.

În acest timp am făcut ce face o mamă: am suferit. Am tăcut și am înghițit orice comentariu, pentru a nu îi umbri decizia. Atâtea gânduri mi-au trecut prin cap… dar toate răspunsurile duceau într-o singură direcție: să o las să facă așa cum dorește.

1. Mantra mea a fost: Este decizia ei. Nu e părul meu.
2. M-am abținut să fac prea mult caz de părul lung, pentru că nu vreau să rețină că farmecul stă în părul ei. Până la urmă fetele sunt mai mult decât un păr lung și frumos.
3. Mi-am zis că trebuie să o susțin în decizie, nu să îi ridic semne de întrebare și ezitări.
4. Până la urmă, corpul ei nu îmi aparține, ea este cea mai în măsură să știe dacă vrea păr scurt sau lung.

Am ales să nu donăm părul, pentru că și-a dorit mult să își păstreze coada amintire. Am pus-o în sertar, într-o punguță. M-am uitat pe instagram și am ales împreună o tunsoare. A vrut să aibă roz în păr și două bucle la spate, așa că i-am luat spray roz și ondulator de păr.

“-O să îmi fie dor de părul tău”, i-am spus, în timp ce îi împleteam două codițe lungi, în ultima seară cu păr lung.  “-Dar o să îl ai în pungă”.

Vreo două zile a desenat coafuri, păr lung până în pământ, păr scurt, fete care se tund. A fost eliberarea ei.

În ziua Z a stat cuminte și emoționată. Nu a vrut să se uite în oglindă, așteptând rezultatul final. Tare mi-a fost teamă că o să fie dezamăgită și o să își vrea părul înapoi. A fost super încântată, păstrez și acum în minte zâmbetul ei satisfăcut. Prima reacție a fost: “sunt mai ușoară”. Cred și eu, i-am cântărit de curiozitate coada – ducea după ea aproape 750 de grame. Apoi a realizat că nu mai trebuie să aibă grijă să nu stea pe păr când se așază pe scaun, când se întinde în pat. Că uscatul și pieptănatul după baie trec rapid.

Uneori îmi spune că îi e dor de părul ei. Alteori mă întreabă dacă mie îmi e dor.

De când s-a tuns, a devenit brusc mai mare. Are alt aer, dar, culmea – și nu cred că e doar o impresie – și alt comportament. Mă bucur să o mângâi pe ceafă prin părul ei tăiat, să îi prind bretonul în tot felul de clame, să o ciufulesc în păr, să nu mai trebuiască să descurc câlți. Și, cum va începe curând grădinița, nu mă mai stresez atât de mult că ar putea lua păduchi.

Experiența asta e un exemplu de cum să mă educ și să conștientizez că fata mea nu e extensia mea. Este o persoană cu propriile dorințe și păreri și este datoria mea ca părinte să o tratez cu respect și să îi susțin deciziile, chiar dacă mie nu îmi cad prea bine. Nu a fost ușor. Și va din ce în ce mai greu, pe măsură ce trece timpul. Crește fata mea, se maturizează, și mă desăvârșesc și eu împreună cu ea.

Photo By: arhiva personală

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.