Modern Mother

learning parenting on the job

Alte articole de interes

Cum reacționăm la agresivitatea copiilor. Nu pedepsim, reparăm.

Ce facem când copiii nu se poartă așa cum ne dorim? Pare că adulții (unii) au înțeles că măsurile extreme nu aduc nimic bun. Nu… continuare

Mamă și fiică – prietene bune. Sau nu?

Am putea fi prietene, eu - la 41 de ani, ea - la 4. Sunt cea mai bună confidentă a ei. Vine la mine când… continuare

Mulțumesc, te rog, îmi cer scuze. Să nu facem caz pe seama lor.

Încă de când încep să lege primele cuvinte, părinții și bunicii au o preocupare importantă: să îi învețe pe copii să fie politicoși. Să spună… continuare

Articole recente

Cum e fetița mea la 1 an și o lună

E un omuleț căruia toata lumea îi spune bebeluș, dar eu nu o mai simt așa și sunt sigură ca nu mai e așa.
Râde la toată lumea pe stradă și le face pa-pa oamenilor și autobuzelor. Uneori se oprește lângă un grup de oameni să îi analizeze.
Are preferințe - îi plac lifturile și scările rulante, umbrelele de la terase și steagurile, melodiile pe youtube și cariocile. Este înnebunită… continuarea

Temerile mele de mamă

Mămicia vine cu multe, multe sentimente amețitor de frumoase, dar și cu multe panici și frici. Este o zonă neagră, de care încerc să mă țin departe, dar uneori am perioade în care mă simt trasă ca în nisip mișcător și mă învăluie tristețea. Sunt obsesii care îmi înnegurează câte o dimineață întreagă sau un final de zi.

Mi-e teamă...

  1. Să nu i se întâmple fetiței mele ceva. Nici nu… continuarea

Nasterea la Medlife. (2) Ce mi-a placut si ce nu mi-a placut.

Ce mi-a placut:

1. Doctorii. Profesionisti, impecabili. Pe dr. Dragos Albu il stiu de mult timp, ma asteptam ca totul sa fie sub control, nu am avut nicio ezitare, niciun semn de intrebare, totul a mers snur. Doar pentru el si numai pentru el, as mai naste o data la Medlife. Doctorita neonatolog a fost, de asemena, foarte calda si draguta sa imi dea, din proprie initiativa, multe detalii. A fost,… continuarea

Trombofilie, FIV, sarcină

După ce am rămas însărcinată, am realizat că oamenii rezonează cu mine într-un nou mod. Persoane care înainte doar mă salutau, se opreau să mă întrebe cum mă simt, cât mai am până nasc - întrebările standard, dar la care eu mereu am răspuns cu mult drag. În contextul ăsta am aflat că multe cunoștințe își doresc un copil și se chinuie pentru asta. Am rămas mirată, pentru că eu… continuarea

Experiența mea cu alăptatul

Înainte de a naște, am citit cât am putut de mult despre alăptat. Astfel că, la momentul nașterii, știam că îmi doresc să alăptez exclusiv. Din tot ce am citit, am ales ce am simțit eu că va fi bine pentru mine și fetița mea.

Am pornit la drum cu următoarele gânduri:

  1. Fără lapte praf în spital, în măsura în care se poate (știam că nu prea ai șanse de… continuarea

Geanta mea de mămică

Sunt obsedată de documentare - îmi place să iau decizii informate. Cred că mi se trage de la backgroundul meu jurnalistic. Se întâmplă să iau și decizii de impuls, dar, în general, când cumpăr ceva despre care cred eu că e cu miză, prefer să citesc mult înainte.
Când m-am gândit că îmi trebuie o geantă specială pentru lucrurile bebelușului, mi-am zis că ar trebui să iau una încăpătoare. Mi… continuarea

3 mecanisme naturale ale bebelușului

De când am născut, nu încetez să mă uimesc de cât de bine suntem construiți. Venim înzestrați cu sisteme de apărare pe care le pierdem pe drum. Mai târziu, adulți fiind, ne chinuim să redobândim obiceiuri și parcă, încercând să le adoptăm, ni se pare că sunt nefirești. Le-am uitat.
Cu ce venim înzestrați și pierdem pe drum:
1. Respirația din abdomen. Până să nasc, am alergat și îmi plăcea la… continuarea

Colicii sau de ce plânge bebelușul

Cred că la aproape două luni după ce am născut, fetița noastră a început să plângă, seară de seară, începând cu ora 10 sau 11, mult și neconsolat, după care urma o perioadă de "ce să-i mai fac să adoarmă" până pe la 2 - 3. Da, avea colici, pentru că definiția spune clar: plâns mai mult de 3 ore pe zi, mai mult de 3 zile pe săptămână, pentru aproximativ 3 săptămâni (la noi cred că… continuarea

Depresia după sarcină

Sunt o persoană pe care o mişcă problemele celor din jur, dar nu plâng cot la cot când acestea sunt într-un moment dificil. Empatizez, nu până la lacrimi. La fel şi cu râsul - lumea se prăpădeşte de râs la un film, eu râd uşor. Rar se întâmplă râd sănătos, cu lacrimi. Nu sunt emotivă şi îmi place cred reușesc îmi controlez… continuarea