Modern Mother

learning parenting on the job

Alte articole de interes

La joacă cu părul lung. Au, mi s-a prins slime în păr!

Sunt drăguțe fetițele cu păr lung, blonduț, ondulat la vârfuri. Mă bucur de așa o imagine diafană acasă și trebuie să recunosc că mi-e tare… continuare

Cum reacționăm la agresivitatea copiilor. Nu pedepsim, reparăm.

Ce facem când copiii nu se poartă așa cum ne dorim? Pare că adulții (unii) au înțeles că măsurile extreme nu aduc nimic bun. Nu… continuare

Mamă și fiică – prietene bune. Sau nu?

Am putea fi prietene, eu - la 41 de ani, ea - la 4. Sunt cea mai bună confidentă a ei. Vine la mine când… continuare

Articole recente

Colicii sau de ce plânge bebelușul

Cred că la aproape două luni după ce am născut, fetița noastră a început să plângă, seară de seară, începând cu ora 10 sau 11, mult și neconsolat, după care urma o perioadă de "ce să-i mai fac să adoarmă" până pe la 2 - 3. Da, avea colici, pentru că definiția spune clar: plâns mai mult de 3 ore pe zi, mai mult de 3 zile pe săptămână, pentru aproximativ 3 săptămâni (la noi cred că… continuarea

Depresia după sarcină

Sunt o persoană pe care o mişcă problemele celor din jur, dar nu plâng cot la cot când acestea sunt într-un moment dificil. Empatizez, nu până la lacrimi. La fel şi cu râsul - lumea se prăpădeşte de râs la un film, eu râd uşor. Rar se întâmplă râd sănătos, cu lacrimi. Nu sunt emotivă şi îmi place cred reușesc îmi controlez… continuarea

Nașterea la Medlife. (1) Cezariana

Am ales nasc la Medlife pentru am avut încredere totală în doctorul meu, Dragoş Albu. Mi-au plăcut mereu încrederea şi calmul lui, abordarea echilibrată, lipsa de bravadă. În plus, îmi ştia bine istoricul şi dificultăţile. L-am simţit era aproape la orice nouă ecografie care arăta totul e ok cu sarcina şi , în felul lui sobru, empatiza cu mine. M-am dus nasc… continuarea

Spune adio vieţii pe care o ştii. Gânduri pentru ultima săptămână de sarcină.

Ultima săptămână de sarcină. E greu, deja nu mai pot sta niciunde, sindromul picioarelor neliniştite parcă s-a extins în tot corpul, nu mai am loc respir, nu mai pot concentra la nimic. Toată fiinţă mea e întoarsă, mai mult ca oricând, înspre ce se întâmplă înăuntru, unde ba mişcă un picioruş, ba iese un căpușor sau unfunduleţ, ce fie oare?, ba tocmai bate… continuarea