Modern Mother

learning parenting on the job

Alte articole de interes

Viroză? Febră? Să ne păstrăm calmul

Când plecăm în vacanță, trusa medicală ne este de mare ajutor. Dar la fel de important este să fim părinți relaxați. Dr. Sorin Cadar, medic… continuare

Moștenire genetică sau influența mediului extern?

Suntem noi așa cum suntem pentru că scrie în genele noastre? Sau suntem mai degrabă rezultat al educației primite, al stilului de parenting al părinților… continuare

Jucăria noastră minune

Este o jucărie recomandată copiilor între un an și 3 ani. Cam mare intervalul de vârstă... aș fi zis, la prima vedere. Noi am primit-o… continuare

Articole recente

Experiența mea cu alăptatul

Înainte de a naște, am citit cât am putut de mult despre alăptat. Astfel că, la momentul nașterii, știam că îmi doresc să alăptez exclusiv. Din tot ce am citit, am ales ce am simțit eu că va fi bine pentru mine și fetița mea.

Am pornit la drum cu următoarele gânduri:

  1. Fără lapte praf în spital, în măsura în care se poate (știam că nu prea ai șanse de… continuarea

Geanta mea de mămică

Sunt obsedată de documentare - îmi place să iau decizii informate. Cred că mi se trage de la backgroundul meu jurnalistic. Se întâmplă să iau și decizii de impuls, dar, în general, când cumpăr ceva despre care cred eu că e cu miză, prefer să citesc mult înainte.
Când m-am gândit că îmi trebuie o geantă specială pentru lucrurile bebelușului, mi-am zis că ar trebui să iau una încăpătoare. Mi… continuarea

3 mecanisme naturale ale bebelușului

De când am născut, nu încetez să mă uimesc de cât de bine suntem construiți. Venim înzestrați cu sisteme de apărare pe care le pierdem pe drum. Mai târziu, adulți fiind, ne chinuim să redobândim obiceiuri și parcă, încercând să le adoptăm, ni se pare că sunt nefirești. Le-am uitat.
Cu ce venim înzestrați și pierdem pe drum:
1. Respirația din abdomen. Până să nasc, am alergat și îmi plăcea la… continuarea

Colicii sau de ce plânge bebelușul

Cred că la aproape două luni după ce am născut, fetița noastră a început să plângă, seară de seară, începând cu ora 10 sau 11, mult și neconsolat, după care urma o perioadă de "ce să-i mai fac să adoarmă" până pe la 2 - 3. Da, avea colici, pentru că definiția spune clar: plâns mai mult de 3 ore pe zi, mai mult de 3 zile pe săptămână, pentru aproximativ 3 săptămâni (la noi cred că… continuarea

Depresia după sarcină

Sunt o persoană pe care o mişcă problemele celor din jur, dar nu plâng cot la cot când acestea sunt într-un moment dificil. Empatizez, nu până la lacrimi. La fel şi cu râsul - lumea se prăpădeşte de râs la un film, eu râd uşor. Rar se întâmplă râd sănătos, cu lacrimi. Nu sunt emotivă şi îmi place cred reușesc îmi controlez… continuarea

Nașterea la Medlife. (1) Cezariana

Am ales nasc la Medlife pentru am avut încredere totală în doctorul meu, Dragoş Albu. Mi-au plăcut mereu încrederea şi calmul lui, abordarea echilibrată, lipsa de bravadă. În plus, îmi ştia bine istoricul şi dificultăţile. L-am simţit era aproape la orice nouă ecografie care arăta totul e ok cu sarcina şi , în felul lui sobru, empatiza cu mine. M-am dus nasc… continuarea

Spune adio vieţii pe care o ştii. Gânduri pentru ultima săptămână de sarcină.

Ultima săptămână de sarcină. E greu, deja nu mai pot sta niciunde, sindromul picioarelor neliniştite parcă s-a extins în tot corpul, nu mai am loc respir, nu mai pot concentra la nimic. Toată fiinţă mea e întoarsă, mai mult ca oricând, înspre ce se întâmplă înăuntru, unde ba mişcă un picioruş, ba iese un căpușor sau unfunduleţ, ce fie oare?, ba tocmai bate… continuarea